Angajaţii din cadrul ANP consideră că au fost defavorizaţi prin prevederile Legii unice de salarizare, în comparaţie cu angajaţi din armată sau din poliţie, a declarat liderul sindical Sorin Dumitraşcu, citat de NewsIn.
"Ne-au defavorizat pe partea de agenţi, ofiţerul în grad maxim de poliţie câştigă de patru ori mai mult decât un agent de penitenciare", a declarat pentru NewsIn Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precizând că majoritatea angajaţilor ANP îndeplinesc funcţii de apărare, la fel ca cei din poliţie şi armată.Potrivit grilei de salarizare, directorul general al ANP va avea salariul de bază egal cu cel al unui amiral şi al unui chestor general de poliţie, respectiv între 8.9 şi 9 salarii minime pe economie, în timp ce directorul general adjunct va avea coeficientul de salarizare între 8.8 şi 8.9. Un chestor de poliţie sau penitenciar va câştiga între 7.4 şi 8.15 salarii minime pe economie, la fel cu cu general de brigadă. Coeficienţii de salarizare scad la 4.25 pentru un comisar şef de poliţie sau de penitenciar, la 3.05 pentru un inspector principal de poliţie sau penitenciar, la 2.6 pentru un inspector de poliţie sau penitenciare. Un subinspector de poliţie sau penitenciare debutant va câştiga, potrivit grilei de salarizare, 2.3 salarii minime pe economie. Printre cei mai slab remuneraţi, având funcţii de apărare, vor fi agenţii şefi principali de poliţie sau penitenciare, cu coeficienţi de salarizare între 1.75 şi 2.10.Pe lângă salariile de bază, Legea salarizării unice prevede că se vor primi solde, potrivit gradului, de la 495 lei pentru un chestor de poliţie până la 324 de lei pentru un agent de penitenciare.
De asemenea, sindicaliştii din sistemul penitenciar rămân în conflict deschis cu reprezentanţii Administraţiei, una dintre probleme fiind constituirea unui fond de 15% din bugetul anual pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, solicitare care ar fi de competenţa Finanţelor, potrivit ANP.Astfel, pe 7 septembrie, la sediul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a avut loc concilierea conflictului de muncă declanşat de către Federaţia Sindicatelor din Administraţia Publică PUBLISIND şi Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor împotriva ANP. Sindicaliştii au propus introducerea, în cuprinsul Acordului colectiv privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici cu statut special, obligaţia angajatorului de a constitui un fond de minim 15% din bugetul anual pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, se arată într-un comunicat remis, luni, agenţiei NewsIn de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP).ANP şi Ministerul Justiţiei au arătat, însă, că asumarea responsabilităţii de alocare a unor astfel de fonduri este atributul exclusiv al Ministerului Finanţelor Publice.
"Partenerii sindicali şi-au menţinut propunerea de constituire a fondului de 15% din bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, motiv pentru care conflictul de interese rămâne deschis", se precizează în comunicat.
Greva magistraţilor constituie o altă problemă pentru ANP. Există instanţe în ţară care nu judecă cererile de eliberare condiţionată ale deţinuţilor, amânând procesele fără să se pronunţe pe fond, potrivit directorului ANP. După ce presa a scris despre această problemă, Ioan Băla a declarat că există persoane arestate care, deşi au participat la cursuri de calificare, şcolarizare şi au fost folosiţi la muncă, nu pot fi prezentaţi comisiei de disciplină privind eliberarea condiţionată, deoarece judecătorul-delegat este în protest sau, dacă au ajuns în faţa instanţei, cererile lor sunt amânate. Există posibilitatea, dacă protestul continuă pe termen îndelungat, ca la nivelul penitenciarelor să se creeze stări de conflict, a mai spus Băla. Directorul ANP a precizat că, tocmai pentru a preîntâmpina astfel de probleme, a dispus ca psihologii din cadrul penitenciarelor să dicute cu deţinuţii şi să le explice situaţia. De asemenea, Ioan Băla a declarat că a trimis, săptămâna trecută, scrisori către preşedinţii curţilor de apel din ţară şi Consiliului Superior al Magistraturii, în care a expus situaţia prezentată mai sus, scrisori la care nu a primit deocamdată răspuns.
Sursa: ROL.ro
0 Comments:
Post a Comment