Din ce in ce mai des, vedem la stiri reportaje despre confruntari ale politiei si ale firmelor de paza cu grupuri (grupari) de delicventi, tot mai violenti si tot mai agresivi, care nu mai tin cont de nimic in dorinta de a se impune intr-o anumita zona din tara sau dintr-un oras.
De fiecare data reporterii descriu cu maxim dramatism intamplarile, insistand pe gradul urias de pericol pe care-l reprezinta acesti infractori si starea de teroare pe care o impun in colectivitate. Reportajele surprind figuri care noua, celor care lucram in sistem, ne sunt familiare.
De fiecare data fortele de ordine care intervin sunt de zece ori mai numeroase decat interlopii si sunt mult mai bine dotate in ceea ce priveste mijloacele de aparare.
Lasand deoparte faptul ca niciodata nimeni nu urmareste finalitatea acestor stiri, in sensul ca nici o televiziune nu mai revine cu un reportaj dupa o luna sa vada ce s-a intamplat cu infractorii, sau daca s-a intamplat ceva, observam ca stirea este prezentata astfel incat te face sa te simti amenintat in propria locuinta, te face sa renunti la a mai iesi seara la un restaurant sau la o plimbare in oras.
Si aceleasi televiziuni, posibil aceiasi reporteri, relateaza in alt jurnal de stiri despre aptitudinile de pictor ale unuia sau despre cat de frumos recita altul din infractorii care cateodata ajung dupa gratii.
De multe ori se difuzeaza reportaje realizate in inchisori, in care detinuti periculosi, condamnati in regim de maxima siguranta, dar ajunsi sa execute pedepsele in regim semideschis, povestesc despre cat de grea este puscaria in Romania, despre desele incalcari ale drepturilor la care sunt supusi, despre lipsa de clemanta a justitiei in tara noastra.
Aceiasi oameni, dar in ipostaze diferite. In prima stire sunt niste gangsteri periculosi, iar in a doua stire sunt niste oameni obisnuiti care traiesc in conditii de constrangere.
Paradoxal, dar acesti oameni care au necesitat interventia unitatilor speciale pentru a fi imobilizati, sunt supravegheati in penitenciar de un singur supraveghetor, care trbuie sa asigure respectarea legilor si regulamentelor pe sectia pe care se afla.
Rememorati momentul imobilizarii acestor detinuti, cu trupe speciale, cagulati, mascati, pistoale, pusti, gaze si tot tacamul si faceti comparatie cu dotarea standard a unui supraveghetor. Pix, creion, radiera, tigari si bricheta. Primele pentru ca mai mult scrie decat supravegheaza si ultimele pentru ca are impresia ca-i reduc stresul.
Si daca uneori trbuie sa intervina si sa foloseasca forta pentru a stapani situatia, apare un nou reportaj despre brutalitatile din penitenciare indreptate impotriva unor persoane private de libertate fara nici o aparare, care nu au alta vina decat aceea ca se aflau dintr-o eroare judiciara inchisi.
Am vrut sa arat prin acestea ca exista doua perceptii diferite in ceea ce priveste lupta cu infractorii. Pe de o parte este politia si trupele speciale, care se confrunta cu niste indivizi extrem de violenti si periculosi, care pun in pericol siguranta populatiei. Pe de alta parte suntem noi, cei din penitenciare, care nedreptatim si incalcam drepturile unor indivizi care au gresit dar s-au reabilitat. Care merita eliberati la prima comisie si trecuti de la un regim de executare mai aspru la unul mai bland deoarece au dat dovezi temeinice de indreptare, participa la activitatile culturale si au o influenta benefica asupra colegilor.
Poate ca daca ar exista un program coerent de informare a opiniei publice despre realitatea sistemului penitenciar, in care sa se prezinte necosmetizata fata reala a detinutilor din penitenciarele romanesti, lipsa mijloacelor materiale si presiunile la care este supus personalul, poate atunci opinia publica si-ar schimba perceptia asupra utilitatii si caracterului muncii noastre.
Pentru asta insa, ar trebui alocate fonduri, ar trebui sa apelam la niste specialisti in media, capabili sa realizeze reportaje interesante, chiar spectaculoase, care sa atraga atentia publicului asupra subiectului.
In acest sens merita sa amintim reportajele difuzate pe canalele Discovery si Reality, despre penitenciare din Statele Unite si Europa, reportaje realizate fara partinire, in care apar si limitele umane ale personalului dar si realitatea cu care se confrunta.
Sper ca vreodata sa avem parte de o conducere care sa priveasca cu mai multa atentie in jos, la ce se intampla in sistem si care sa-si stabileasca alte prioritati decat implementarea de noi programe elaborate in fuga, inadecvate realitatilor din teritoriu, altoite pe o infrastructura perimata si cu norme de aplicare ineficiente.
De fiecare data reporterii descriu cu maxim dramatism intamplarile, insistand pe gradul urias de pericol pe care-l reprezinta acesti infractori si starea de teroare pe care o impun in colectivitate. Reportajele surprind figuri care noua, celor care lucram in sistem, ne sunt familiare.
De fiecare data fortele de ordine care intervin sunt de zece ori mai numeroase decat interlopii si sunt mult mai bine dotate in ceea ce priveste mijloacele de aparare.
Lasand deoparte faptul ca niciodata nimeni nu urmareste finalitatea acestor stiri, in sensul ca nici o televiziune nu mai revine cu un reportaj dupa o luna sa vada ce s-a intamplat cu infractorii, sau daca s-a intamplat ceva, observam ca stirea este prezentata astfel incat te face sa te simti amenintat in propria locuinta, te face sa renunti la a mai iesi seara la un restaurant sau la o plimbare in oras.
Si aceleasi televiziuni, posibil aceiasi reporteri, relateaza in alt jurnal de stiri despre aptitudinile de pictor ale unuia sau despre cat de frumos recita altul din infractorii care cateodata ajung dupa gratii.
De multe ori se difuzeaza reportaje realizate in inchisori, in care detinuti periculosi, condamnati in regim de maxima siguranta, dar ajunsi sa execute pedepsele in regim semideschis, povestesc despre cat de grea este puscaria in Romania, despre desele incalcari ale drepturilor la care sunt supusi, despre lipsa de clemanta a justitiei in tara noastra.
Aceiasi oameni, dar in ipostaze diferite. In prima stire sunt niste gangsteri periculosi, iar in a doua stire sunt niste oameni obisnuiti care traiesc in conditii de constrangere.
Paradoxal, dar acesti oameni care au necesitat interventia unitatilor speciale pentru a fi imobilizati, sunt supravegheati in penitenciar de un singur supraveghetor, care trbuie sa asigure respectarea legilor si regulamentelor pe sectia pe care se afla.
Rememorati momentul imobilizarii acestor detinuti, cu trupe speciale, cagulati, mascati, pistoale, pusti, gaze si tot tacamul si faceti comparatie cu dotarea standard a unui supraveghetor. Pix, creion, radiera, tigari si bricheta. Primele pentru ca mai mult scrie decat supravegheaza si ultimele pentru ca are impresia ca-i reduc stresul.
Si daca uneori trbuie sa intervina si sa foloseasca forta pentru a stapani situatia, apare un nou reportaj despre brutalitatile din penitenciare indreptate impotriva unor persoane private de libertate fara nici o aparare, care nu au alta vina decat aceea ca se aflau dintr-o eroare judiciara inchisi.
Am vrut sa arat prin acestea ca exista doua perceptii diferite in ceea ce priveste lupta cu infractorii. Pe de o parte este politia si trupele speciale, care se confrunta cu niste indivizi extrem de violenti si periculosi, care pun in pericol siguranta populatiei. Pe de alta parte suntem noi, cei din penitenciare, care nedreptatim si incalcam drepturile unor indivizi care au gresit dar s-au reabilitat. Care merita eliberati la prima comisie si trecuti de la un regim de executare mai aspru la unul mai bland deoarece au dat dovezi temeinice de indreptare, participa la activitatile culturale si au o influenta benefica asupra colegilor.
Poate ca daca ar exista un program coerent de informare a opiniei publice despre realitatea sistemului penitenciar, in care sa se prezinte necosmetizata fata reala a detinutilor din penitenciarele romanesti, lipsa mijloacelor materiale si presiunile la care este supus personalul, poate atunci opinia publica si-ar schimba perceptia asupra utilitatii si caracterului muncii noastre.
Pentru asta insa, ar trebui alocate fonduri, ar trebui sa apelam la niste specialisti in media, capabili sa realizeze reportaje interesante, chiar spectaculoase, care sa atraga atentia publicului asupra subiectului.
In acest sens merita sa amintim reportajele difuzate pe canalele Discovery si Reality, despre penitenciare din Statele Unite si Europa, reportaje realizate fara partinire, in care apar si limitele umane ale personalului dar si realitatea cu care se confrunta.
Sper ca vreodata sa avem parte de o conducere care sa priveasca cu mai multa atentie in jos, la ce se intampla in sistem si care sa-si stabileasca alte prioritati decat implementarea de noi programe elaborate in fuga, inadecvate realitatilor din teritoriu, altoite pe o infrastructura perimata si cu norme de aplicare ineficiente.
11 Comments:
Ai mare dreptate Paul.Poate ,,din greseala''(ca doar ei nu au timp de stat pe net si de urmarit bloguri) citesc si sefii nostri acest articol si vor incerca sa nu mai cocoloseasca ppl-ii (macar atunci cand injura sau sar la bataie la supraveghetor).
bun si daca citesc ce?vezi sa nu -i doara pe undeva!nu te-ai invatat cu ei? nu am fost un '' fan'' a lu'' piti,da macar ala era pe p... lui.stia sa o arda si cu melitianu da si cu banditu''.astia stiu doar sa ne arda, si cind mai spui cite ceva despre ei,imediat intra in actiune 0215 si face presiuni pt a afla cine posteaza sub anonimat.vreau sa le vad fetele ciind o sa vina hirtia oficiala de la anp ca se renunta la programul pilot.va aduceti aminte ce vrajeala aveau pe ei cind veneau pe la sala?ma intreb cind se vor satura sa tot ia palme....
As vrea ca cineva, presa, M.j, A.N.P sau organizatii neguvernamentale sa verifice cum au fost scosi la sistemul semideschis detinutii care au fost transferati de la BACAU.Acesti indivizi care au pedepse de zeci de ani pentru omor, talharie, viol, care au, sau au avut rapoarte de pedepsire, care fac parte din clanuri de interlopi, sunt lasati sa umble liberi prin penitenciar.Domnilor sefi, chiar nu stiti, sau nu vreti sa stiti ca aceste scursuri ale societatii, la Bacau,au terorizat toti detinutii prin perceperea de taxa de protectie, prin agresiuni, prin talharii prin violuri??? Ai nostri p.p.l pe care i-ati scos la regimul semideschis, aici ma refer la cei care l-au omorat pe Sahleanu, si care nu intruneau conditiile (mai putin de 5 ani pana la liberare ???)sunt fete mari pe langa acestea gunoaie de la Bacau.Acum sa va vad domnule Sava de la Obiectiv cat de "obiectiv" poti fi si daca ai curajul sa scrii un articol pertinent.
Domnule Paul daca nu poti suporta regimul de detentie poti sa demisionezi din functia de supraveghetor.Trebuie sa retii ca programul este impus nu la liberul arbitru a celor ce conduc penitenciarul VASLUI.
"daca nu poti suporta regimul de detentie poti sa demisionezi din functia de supraveghetor"????
Pacaliciul asta care gandeste asa este oare colegul nostru?
Ma indoiesc, dar daca este adevarat este foarte grav.
Recomand testare psihologica!
Ptr anonimul 22:33
Cred ca esti o minte luminata si unul dintre intelectualii SISTEMULUI...tinere - batran.Nu vreau sa te jignesc dar ... daca asta e mentalitatea ta te rog mai deschide si tu televizorul din cand in cand si aseaza-ti capul pe umeri ca altfel iti poate ploua in corp.
Am o intrebare ptr tine : mai ai mult pana la pensie ?
Daca tii neaparat incearca sa te ,,impui'' acasa sau in oricare alt loc decat serviciul si ai sa-ti dai seama ca cei ca tine ,,doar'' la serviciu se pot IMPUNE si asta in mintea lor.
Poate se sesizeaza vreun Boss de la Bucuresti sa verifice la Penit Bacau cat de mult sa tinut cont de acele criterii legale(toate)de schimbare a regimului p.p.l EXACT inainte de trimiterea lor la Vaslui.Multumim din inima Partidului.
Nu sunt bani ptr salarii de merit,nu sunt bani ptr al 13-lea,nu sunt bani ptr prema de vacanta,nu sunt bani ptr investitii,nu sunt bani ptr dotarea supraveghetorului de pe sectie,nu sunt bani ptr dotarea foisoarelor,a PC-urilor,etc dar sunt bani ptr a duce un singur p.p.l la instanta la Bicaz...ce pot sa mai zic...BRAVO voua ,,minti luminate''de la ,,centru''...adevarati intelectuali.
180 ron (perechea)?...scump domnule,scump.Dincolo era mai ieftin.
Bravo domnilor, interesant articol, sper sa il citeasca si sa il inteleaga si cei care conduc sistemul si sa ia atitudine. Am ramas stupefiat de felul in care a fost interpretat de un coleg sau sef, ca de... daca e sef nu mi este si coleg: daca nu suporti regimul de detentie poti sa demisionezi.... Sincer am impresia ca unii il vad pe Paul numai din perspectiva faptului ca este membru de sindicat si care deranjeaza cand mai spune lucrurilor pe nume si despre ce nu-i convine. Este dreptul fiecaruia si e mai corect sa spui direct ce nu pare sau nu e la locul sau, decat sa latri doar pe la colturi, cum o fac multi... Eu nu cred ca poti sa privesti omul doar din aceasta perspectiva, poate doar cand ai interese.. Dar chiar nu stiu cine isi doreste in acest moment un portofoliu atat de ingrat ca cel de supraveghetor. E clar ca multi sunt rau intentionati si nu apreciaza, macar din respect pentru ceilalti colegi, ca articolul scris este unul care prezinta realitatea si care ne apasa pe toti. Am zis ca nu o sa scriu niciodata si nici nu o sa comentez cele scrise, dar acest subiect si unul din comentarii m-au fortat sa o fac. Oricum este pacat ca din intreg articolul cineva a inteles ca Paul nu mai poate suporta regimul si ca trebuie sa-si dea demisia. Cat priveste programul ce este posibil sa fie impus sau nu , eu sunt de parere ca este bun ca reduce timpul de lucru, in sensul ca nu mai muncesti 13 ore ci doar 9, poate nu te ajunge oboseala atat de tare cum este acum. Este deasemenea vizibil ca nu dispar orele suplimentare si ca se schimba bioritmul, ceea ce te poate da peste cap. Este parerea mea, oricum eu sunt mai putin afectat de program. Dar si Paul si altii au dreptul de a-si spune parerile si trebuie respectate. Asa ca domnilor mai lasati rautatile si respectati-va colegii, ca destul ne jignesc si ne blameaza domnii detinuti:criminali, talhari, violatori etc., acesti oameni de seama ai societatii.
AnonimulZ S-au primit aprobarile de la Ministerul Finantelor pentru plata premiului anual (al 13-lea salariu) urmand ca cel mai probabil in cursul saptamanii viitoare banii sa fie virati catre unitati.
CINE ESTE CU ADEVARAT LUCRATOR DE PENITENCIAR (IN ADEVARATUL SENS AL CUVINTULUI NU CEI CARE SE ASCUND LA UMBRA PROPRIE) STIU CA VREMURILE SUNT CICLICE "BUNE" SI "RELE".
Post a Comment