Sporuri penale pentru şefii puşcăriilor

Unii directori de penitenciare au venituri lunare care depăşesc 5.000 de euro. Salariul unui şef de penitenciar este de patru-cinci ori mai mare decât al unui procuror sau judecător.

Droguri, băuturi alcoolice, telefoane mobile. Aceasta este pe scurt viaţa de dincolo de gratii. Ultimele razii în penitenciare au scos la iveală „un tablou“ în care personaje principale sunt uneori şi cei puşi să apere legea.

Gardieni transformaţi în dealeri de droguri pentru deţinuţi, poveşti de dragoste ţesute între arestaţi şi psihologii închisorilor fac din penitenciare un spaţiu al senzaţionalului. Unii deţinuţi protestează cu câte-un blid de metal în gratiile de la geamuri, alţii evadează.

Niciun responsabil din Administraţia Naţională a Penitenciarelor nu este însă sancţionat. Angajaţii penitenciarelor sunt însă prea preocupaţi de obţinerea sporurilor, care în unele cazuri, dublează practic salariile de bază.

Sfidarea vieţii în zeghe a mers până la dansuri lascive, în echipament de deţinut, ale directorului Penitenciarului Giurgiu, procurorul Adrian Dicu.

Se cere încetarea detaşărilor

Şase magistraţi detaşaţi în funcţie de director de penitenciar au venituri lunare de câte aproximativ 5.000 de euro. Sindicatele din sistemul penitenciar consideră că acest lucru este anormal şi cer ministrului Justiţiei să oprească această practică şi să semneze ordinul de încetare a detaşării.

„În primul rând, această situaţie este incredibilă. În lege se spune clar că funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învaţământul superior“, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Alin Popescu.

Salarii de sute de mii de lei

Aproape toţi magistraţii detaşaţi în penitenciare au dat în judecată statul pentru diverse sporuri, pe care le-ar fi primit ca simpli judecători sau procurori. Judecătorul Victor Marcu, fost director la Mărgineni, a câştigat şi 52.190 de lei, spor pentru prevenirea,descoperirea şi judecarea faptelor de corupţie.

Procurorul Todică Cernat, fostul director al Penitenciarului Vaslui, a primit în urma unei sentinţe judecătoreşti 28.981 de lei, reprezentând sporuri de vechime şi alte drepturi.

Fostul director general al Penitenciarelor, procurorul Emilian Stănişor, a primit sporuri în valoare de 134.283 de lei. Procuorul Şerban Alexandru, director general adjunct, a luat şi el sporuri de risc şi stres în valoare de 125.048 de lei, din care i s-au achitat doar 30%.

Printre magistraţii campioni ai sporurilor se mai numără Ion Stănulescu (fostul director de la Penitenciarul Târgu Jiu), care a primit 50.923 de lei, Gheroghe Cucu (fost director la Penitenciarul Brăila) - 152.211 de lei, Mircea Borş (fost director la Penitenciarul Iaşi) - 67.631 de lei, şi Gheorghe Bălăşoiu (fost director la Penitenciarul Colibaşi), care a a devenit mai bogat cu 276.469 de lei.

Un calcul sumar arată că de la bugetul de stat s-au cheltuit pe salariile acestora 22.980.000 de lei, aproximativ 5.354.000 de euro.

Spor de pericol de 100%!

Gardienii, inspiraţi de exemplul şefilor, au dat şi ei în judecată Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cerând spor de pericol. Instanţa le-a acordat acest spor de sută la sută din salariul de bază!

Căpitanul Sergiu Stupu, cel care conduce echipa de intervenţie de la Penitenciarul Jilava, crede că este îndreptăţit să ia acest spor. „Să vă dau un exemplu. Ultima intervenţie a fost la pavilionul unde sunt internaţi cei care sunt infectaţi cu HIV şi bolnavii de TBC. Plec dimineaţă la serviciu şi nu ştiu dacă mă mai întorc“, a spus ofiţerul.

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Justiţiei, în 2007 au fost 51 de cereri în instanţă pentru sporul de muncă în condiţii periculoase, iar în 2008, doar 12 acţiuni.

Gardienii mai cer şi sporurile pentru plata orelor suplimentare, sporul de confidenţialitate, plata primei de vacanţă, spor TBC, contravaloarea echipamentului sau norma de hrană.

Statistică

Potrivit datelor statistice, 42 de magistraţi au fost detaşaţi în funcţie de conducere la ANP, în perioada 1989-2008. Funcţionarii din penitenciare au arătat că dintr-un singur salariu de magistrat se poate asigura salarizarea lunară a minimum 12 agenţi sau şase-şapte ofiţeri.

Trebuie să ajungem la o armonie, pentru că altfel este posibil să fim puşi în situaţia de a spune "nu mai sunt bani".
Cătălin Predoiu ministrul Justiţiei

Deghizat în deţinut

Procurorul Adrian Dicu a contestat decizia CSM prin care s-a decis încetarea detaşării sale la conducerea Penitenciarului Giurgiu. Revocarea lui Dicu s-a făcut la cererea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, după ce în mass-media au apărut imagini cu şeful Penitenciarului Giurgiu la un bal mascat în care acesta se îmbrăcase în deţinut.

Mai mult, Dicu a venit încătuşat la restaurantul unde a fost organizată petrecerea, fiind însoţit de doi gardieni. În timpul acesteia, Dicu a dansat cu cătuşe.

Adrian Dicu a fost detaşat la conducerea Penitenciarului Giurgiu în luna martie 2007, pentru o perioadă de trei ani. Sindicaliştii din cadrul Administraţiei Penitenciarelor l-au acuzat pe Adrian Dicu de abuz în serviciu, dar şi de comportament incompatibil cu demnitatea pe care o ocupa.

Conform unor surse din cadrul Penitenciarului Giurgiu, în luna decembrie 2008, Adrian Dicu ar fi încasat venituri de peste 20.000 de lei, sumă ce ar fi inclus şi o primă substanţială. Procurorul Dicu susţine însă că scandalul balului mascat a fost declanşat de un „conflict personal“, şi nicidecum nu este rezultatul demersului tuturor sundicaliştilor.

Sporurile obţinute în instanţă, ilegale

Sporurile obţinute prin hotărâri judecătoreşti nu i-au vizat numai pe angajaţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Magistraţii şi-au asigurat în justiţie sporul de stres de 50 la sută din salariul de bază.

Politicienii au criticat în nenumărate rânduri acţiunile în instanţă ale magistraţilor, avertizând chiar că se va ajunge în situaţia în care nu or să mai existe bani la bugetul de stat.

De altfel, Curtea Constituţională a decis că este ilegal ca instanţele să acorde drepturi salariale neţinând cont de lege, deoarece se substituie puterii legislative şi creează sisteme de salarizare paralele celor stabilite prin acte normative.

Curtea Constituţională a examinat constituţionalitatea Ordonanţei 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

„Curtea constată că dispoziţiile ordonanţei lasă posibilitatea desprinderii unui înţeles neconstituţional, în virtutea căruia instanţele judecătoreşti au posibilitatea să anuleze prevederile legale pe care le consideră discriminatorii şi să le înlocuiască cu alte norme de aplicare generală, neavute în vedere de legiuitor sau instituite prin acte normative inaplicabile în cazurile deduse judecăţii“, se arată în motivarea Curţii Constituţionale.

sursa: www.adevarul.ro