Cine urmeaza?

Citeam pe Jude in Romanica articolul Gorbunov - victime colaterale, si ma gandeam ca aria acestora este mult mai larga. Intotdeauna in astfel de cazuri cineva trebuie sa plateasca. Si de cele mai multe ori se cauta tintele cel mai usor de doborat, in carca carora se pun toate lipsurile si imperfectiunile sistemului din care fac parte. Asa s-a intamplat cu judecatorii si procurorii de la Craiova, cu lucratorii de la evidenta de la Penitenciarul Craiova, probabil urmeaza si ceva de pe la Politie.
Pentru a descuraja din start orice incercare de solidarizare din partea colegilor sau a organizatiilor profesionale din care fac parte persoanele vizate de sacrificare, se incepe cu o acuza voalata, spusa cu jumatate de gura, care eventual sa poata fi retractata si pusa pe seama interpretarii gresite sau a scoaterii din context. Este ceea ce am putea numi ,,prezumtia de coruptie".
Probabilitatea ca cineva sa sara in ajutorul sau in sprijinul cuiva despre care se spune ca ,,exista suspiciunea fara a exista indicii'' privitoare la posibila sa corupere de catre personaje dubioase este aproape zero. Si acest fapt este demonstrat de lipsa de pozitie din partea acelor organizatii profesionale de care vorbeam.
Nu vreau sa se inteleaga ca sustin ascunderea adevarului in ceea ce priveste vinovatia cuiva in astfel de cazuri. Din contra cred ca masurile de curatare a sistemului trebuiau incepute mai de mult si mai de sus. Sustin ca inaite de a eticheta pe cineva ca si corupt trebuie sa prezinti dovezi ,care sa justifice afirmatiile tale.
In cazul colegilor de la Craiova, ori dl. Director General stie mai multe decat a spus pe posturile de televiziune, si de aceea a luat masura de demitere si sesizare a parchetului, ori s-a grabit sa sacrifice doi pioni lipsiti de importanta, pentru a preveni atacul direct al ziaristilor asupra A.N.P.-ului focalizand atentia asupra Penitenciarului Craiova.
In opozitie cu aceasta atitudine, am avut parte si de un exemplu de solidaritate profesionala in cazul spitalelor care sunt acuzate ca au cauzat moartea unei paciente bolnava de inima. Toti medicii intervievati au afirmat ca vina este a sistemului sanitar creat de politicieni. Cu toate acestea reporterii vor sange pe care probabil ca li-l va da un ministru numit politic sau un Arafat omniprezent. Organizatiile profesionale ale medicilor au demonstrat aceeasi solidaritate si in alte cazuri, sesizand C.E.D.O. cu privire la incalcarea drepturilor omului prin demiterea abuziva inainte de dovedirea vinovatiei.
Asa cum am specificat mai sus nu tin partea cuiva, dar nu pot sa nu ma gandesc la faptul ca suntem cu totii expusi unor asemenea evenimente. Nu mi-ar place sa fiu facut ferfenite pe posturile nationale de televiziune inainte de a fi declarat vinovat. Pe cine o sa mai intereseze o stire de genul ,,X s-a dovedit a fi nevinovat de acuzatia de coruptie'' publicata dupa o luna, in cel mai fericit caz?
Din toata aceasta poveste nu ramane decat atat: cineva trebuie sa platesca! Nu conteaza cat de mare este vina, sanctiunile trebuie sa fie maxime pentru a multumi un oarecare jurnalist, de la un post oarecare de televiziune. Ce mai conteaza oamenii, familiile, cariera.
Dupa un timp, pe un anume culoar sau int-o incapere oficiala, se vor strange maini, se vor bate pe umar si se vor felicita pentru promptitudinea si profesionalismul de care au dat dovada in rezolvarea crizei. Eventual se vor face si premieri.
Cine urmeaza, cand urmeaza nu stim, dar sigur se va intampla din nou.