Sa vedem padurea

M-am ferit pana acum sa intru pe blog cu vre-o postare din mai multe motive, de ordin personal. Cel mai important era ca nu-mi placea balacareala si spalatul rufelor in public, mai ales cand te ascunzi dupa anonimat. Mai ales ca de obicei curajosii anonimi te lasa singur cand ai nevoie de ajutor sau este nevoie de unitate pentru rezolvarea anumitor probleme de interes general.

M-am convins de-a lungul timpului ca pentru multi sindicatul este o structura care trebuie sa le rezolve problemele personale si sa castige cat mai multe procese din care se scot bani. Cand vine vorba de cotizatii sau aport personal mai mai ca s-ar retrage. Dar daca da iar Luca in judecata si mai castiga ceva? Dar despre asta s-a tot discutat, asa ca ma voi referi la programul pilot automat de Mig.

Lasand la o parte faptul ca din start s-a evitat purtarea unui dialog cu cei direct interesati, preferandu-se prelucrarea lui cu directorii si directorii adjuncti, care urmeaza sa ''convinga'' masele largi de oameni ai muncii de binefacerile noului plan cincinal de spalare a creierelor, cred ca de fapt aceasta este doar partea vizibila a intentiilor A.N.P.

Asa cum sugeram din titlu, haideti sa vedem padurea din spatele copacilor. Sa incercam sa vedem mai departe de stricta schimbare a programului de munca. Ce ar putea obtine administratia de aici? In primul rand dispare notiunea de ''schimb'' cu sensul de mica familie. Personalul pierde sentimentul apartenentei la un grup, cu tot ce decurge de aici. Se izoleaza indivizii, se insingureaza fiecare om in parte. Nimeni nu va mai sti in cine se poate increde, pe cine se poate baza in caz de nevoie. Notiunea de prieten va fi inlocuita de cea de coleg. Diferenta o cunoastem cu totii.
Prin stabilirea pe functii definitive se pierde interesul pentru competitie. Pentru ce sa te implici daca stii ca vei iesi la pensie din foisor? Chiar actuala situatie cand stii ca te ''sapa'' unul sau altul, denota existenta dorintei de promovare. Cine crede ca pe viitor concursurile de ocupare a posturilor vor fi corecte, sa ridice mana sus! Acum este momentul cand se impart ciolanele, cand se platesc politele si se rasplatesc slugile! O viitoare reasezare a posturilor este atat de indepartata incat este ca si inexistenta.

Prin insingurarea si timorarea personalului, un posibil castig al administratiei este lipsa de reactie la viitoare incalcari ale drepturilor. Toata lumea va fi ocupata sa-si pastreze sau sa castige un avantaj cat de mic, care in viitor ii poate aduce o promovare. Atat timp cat cel din foisor se va simti marginalizat si cel de pe sectie privilegiat credeti ca se vor mai sustine reciproc in cadrul unei organizatii cum ar fi sindicatul? Cel de pe sectie va dori ca in foisoare sa ramana aceiasi oameni, ca nu cumva sa-l dea pe el iar cei din foisor vor dori ''sa cada'' cei de pe sectie, pentru a se elibera posturi. De ce? Pentru ca pe sectie vor fi salarii mai mari.

Un alt aspect, deloc de neglijat este disolutia notiunii de SEF. Chiar daca nici acum seful de tura nu este "marea dragoste'' a plutonului pe care il conduce, totusi involuntar se produce o armonizare in cadrul schibului, care duce la crearea unor realizari colective in plan profesional. Cu timpul seful de tura incepe sa cunoasca pe fiecare si observa cand apare o schimbare in comportamentul si atitudinea unuia din oamanii de pe schimb.

O alta mare gaselnita este si planificarea liberelor de catre paza, in mod aleatoriu. Prin acest mod de acordare a timpului liber se pune la dispozitia sefilor un mijloc perfect de manipulare. Se vor gasi destui care sa pupe dosuri din dorinta de a-si lua liber cand au nevoie. Cum pot sti cei din paza de problemele care apar in viata fiecaruia pentru a le planifica din timp? Pe cine suni daca ai nevoie ''acum'' de liber? Credeti ca mai exista posibilitatea actuala de a suna S.T. si a spune ca nu puteti veni la servici, atata timp cat planificarea este deja facuta?

Oricum, schimbarea programului de lucru este metoda ideala de a pastra un aparat administrativ supradimensionat, prin reorganizarea posturilor din paza. Daca ati citit cu atentie si ati ascultat ce a spus d-l director adjunct se vor scoate posturile de paza, se va scoate L.S.T. (stie cineva ca de multe luni nu mai este sef de schimb?) se vor mai scoate supraveghetori si gata! S-au gasit oamenii lipsa din sistem! Ce rost mai au discutiile despre lipsa de personal? Care angajari? Aaa! Vor mai exista probabil ceva posturi tehnice sau pe la administrativ de ocupat, ca doar si ei intra in calcul la stabilirea paritati de n'spe cadre la un detinut.

Deci haideti sa vedem dincolo de aparente. Administratia a gandit acest program ca pe o metoda prin care sa domine in nici un caz nu l-a creat pentru binele nostru. De altfel unul din motivele invocate, daca va aduceti aminte, a fost incarcarea cu sarcini de natura a nu mai lasa timpi morti in activitate, evitandu-se adunarea in grupuri si discutiile intre agenti. Nu va da de gandit faptul ca se incearca impiedicarea socializarii personalului? Faceti comparatie cu intentia de a scoate cat mai des detinutii in societate pentru integrarea in comunitate! Contrar parerilor unor colegi, cred ca putem reusi blocarea intentiilor administratiei. Depinde de cati vom fi in stare sa ne ridicam in picioare si sa ne sustinem cauza.