luni, 20 iulie 2009

Discutii online...constructive

Sorin Dumitrascu, presedintele FSANP: Falimentul sistemului penitenciar nu este doar financiar. Reinsertia sociala va esua daca infloreste criminalitatea si in penitenciare

Sorin Dumitrascu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor, a discutat online cu cititorii HotNews.ro despre situatia economica a penitenciarelor. Reprezentantii FSANP si SNLP au avut deja, vineri, o intalnire cu ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, si urmeaza sa se intalneasca din nou luni, la ora 16.00. Sindicalistii au organizat deja o greva japoneza, au pichetat ministerul si se pregatesc de greva generala.
Principalele revendicari ale sindicalistilor

  • Subfinantarea sistemului penitenciar. Sistemul penitenciar se afla in incapacitate functionala. 112 milioane RON (aprox. 15% deficit) sunt necesari pentru plata facturilor la utilitati, majoritatea penitenciarelor fiind amenintate cu intreruperea utilitatilor. Investitiile au fost oprite, iar drepturile salariale ale personalului nu pot fi asigurate. Se legalizeaza munca fortata, capitolul ore suplimentare fiind eliminat din buget, iar lipsa acuta de personal a fost combatuta printr-o simulare de concurs care nu a adus niciun nou angajat in sistem.

  • Conditii de lucru. Dotarile si amenajarile sistemului penitenciar raman, in lipsa unui program de investitii, la nivelul anilor ’60. Bolile profesionale si riscurile pentru viata si sanatatea personalului sunt o problema ignorata de autoritati. Protectia este doar un text in lege.

  • Transparenta decizionala. MJLC si ANP promoveaza in mod netransparent si discretionar masuri care sunt, in lipsa consultarilor, dar si a unor evaluari corecte, aventuri costisitoare pentru platitorul de impozite. Masuri absolut nefundamentate precum reprofilarea penitenciarelor au crescut nejustificat cheltuielile de functionare. Saptamana trecuta, la 8 luni dupa inceperea acestui program, ANP incearca sa faca o nota de fundamentare dar constata triplarea unor costuri.

  • Salarizarea unitara. ANP este printre putinele institutii din Romania care nu au reusit sa adopte un punct de vedere comun cu sindicatele sustinand ca nu are un punct de vedere dar atacand sindicatele cand acestea au incercat sa ia pozitie.

    Întrebarea nr. 1 Mircea Nadaiescu

  • Observ ca desfiintarea DPCMP nu apare in principalele revendicari ale sindicalistilor. Atrag atentia intr-un mod foarte serios ca aceasta problema - dincolo de cei cativa sau mai multi lucratori din cadrul DPCMP care isi fac treaba bine si sunt de buna credinta - este foarte importanta. Un asemenea serviciu aflat in mana unor oameni care dispun dupa bunul plac de logistica si resursele umane avute la dispozitie este un pericol real la adresa drepturilor si libertatilor fundamentale ale lucratorilor de penitenciare. Domnule Dumitrascu, pentru a nu fi perceput gresit, ar trebui sa explicati clar ca nu doriti desfiintarea acestui serviciu dintr-o vanitate. Nimeni nu se opune luptei impotriva coruptiei din sistem iar cei care se murdaresc pe maini nu au decat sa plateasca. Dar acesti oameni-siparezi, cum li se spune - folosesc metode staliniste de "rezolvare" a cazurilor. Exista atatea organisme si servicii specializate care functioneaza in mod legal, care sunt pregatite special pentru acest lucru si care pot sa se ocupe de problema coruptiei in randul cadrelor din sistemul administratiei nationale a penitenciarelor(politie, DNA, SRI, parchet etc). Ce mare lucru poate face, sa zicem, un astfel de om, intr-o unitate de 500/1000 de oameni, impotriva potentialilor corupti? De unde aduna eventualele informatii daca nu tot de la cadrele din unitate? Sa se spuna public cate cazuri de coruptie au fost PREVENITE in sistemul penitenciar. De cazuri rezolvate nu mai vorbim.
    Cine certifica informatiile trimise de acesti oameni mai departe? Cine garanteaza ca informatiile lor se adeveresc? Cine plateste pentru cazurile cand acesti indivizi transmit informatii false sau intentionat eronate care distrug carierele unor oameni a caror singura vina este ca au curajul sa-si ceara drepturile, ca au curajul sa spuna lucrurilor pe nume , ca reprezinta interesele majoritatii?De fapt, epxperienta ne arata ca acesti siparezi sunt niste instrumente in mana unor indivizi verosi.

    • Sorin Dumitrascu

      Falimentul sistemului penitenciar nu este doar financiar. Ideea de reinsertie sociala risca sa se dovedeasca un esec daca criminalitatea infloreste si in penitenciare.

      Prevenirea crimnalitatii in penitenciare este o activitate importanta, iar sindicatele sustin acest demers pentru siguranta angajatilor si pentru realizarea scopului pedepsei privative de libertate.

      Din nefericiere constatam ca organismele infiintate dupa 1990 cu atributii in acest domeniu - prevenirea criminalitatii - nu au reusit sa-si demonstreze utilitatea. Rezultatele au fost si se mentin foarte slabe. Nu exista practic cazuri in care aportul acestora sa fie definitoriu, existand in schimb numeroase acuzatii de abuz de putere si activitati care au excedat atributiile legale.

      Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti se afa in fata unei alegeri. Fie reorganizeaza actuala Directie de Prevenire a Criminalitatii si Teorismului, fie desfiinteaza acest qvasi-serviciu secret care nu reuseste sa depaseasca tiparele vechiului SIPA, desfiintat in 2006.

      Sustinem ideea integrarii functiei de prevenire a criminalitatii in departamentul de siguranta a detinerii considerand ca activitatea va fi mult mai eficienta.

      Sustinem organizarea acestui serviciu pe principiile unui serviciu operativ, nicidecum pe principiile unui serviciu secret. Pentru activitatea de culegere de informatii pe teritoriul Romaniei, inclusiv in penitenciare, exista deja Serviciul Romana de Informatii.

      Consideram ca inflatia de servicii de informatii este profund antidemocratica si este o limitare nejustificata a drepturilor si libertatilor cetatenesti.

  • Întrebarea nr. 2 Cristi

    1. Exista vreo lege care sa prevada autofinatarea penitenciarelor? Personal, nu mai vreau sa contribui cu taxe la intretinerea detinutilor.

    2. Puteti face o comparatie intre conditiile din regimul comunist si cele de acum? Erau mai bune conditiile pentru personalul angajat al penitenciarelor (nu ma refer numai la salarii ci si la protectie)?

    3. Sunteti de acord cu introducerea muncii obligatorii pentru detinuti? Credeti ca rezultatele acesteia ar putea contribui la imbunatatirea finatarii din acest domeniu?

    • Sorin Dumitrascu

      1. In legea privind executarea pedepselor privative de libertate este prevazuta optiunea ca penitenciarele sa obtina venituri proprii din activitatea prestata de detinuti. In prezent aproximativ 7% din veniturile sistemului penitenciar provin din venituri proprii.

      Din pacate conditiile economice si specificul acestei categorii sociale fac dificile activitatile de obtinere a veniturilor proprii. Lipseste personalul de paza si supraveghere, costurile sunt mai mari decat in situatia angajarii de pe piata fortei de munca.

      In Europa situatia e similara. Justitia costa din pacate destul de mult, iar povara aceasta nu este intotdeauna justificata, Din acest motiv sustinem reducerea unor cheltuieli nejustificate. Sistemul penitenciar trebuie insa finantat si intrarea in colaps, acesta fiind riscul, nu este o optiune.

      2. Conditiile de munca s-au imbunatatit pe alocuri, in multe penitenciare situatia este insa mai rea decat in regimul comunist. Penitenciarul Jilava este un exemplu in acest sens.

      Salariile sunt, in termeni reali, ceva mai mici. Protectia personalului este doar un drept scris intr-o lege, institutiile statului nu au facut nimic pentru concretizarea acestuia. Am propus instituirea unui sistem de asigurari de viata si sanatate pentru angajatii penitenciarelor, asteptam ca macar aceasta conditie minimala sa poata fi indeplinita.

      3. In Constitutie munca detinutilor nu este considerata munca fortata. Legal insa este prevazut ca detinutul poate munci daca solicita. Consideram ca este o optiune care poate fi supusa dezbaterii publice.

  • Întrebarea nr. 3 Radu Ispas

    De ce Administratia Nationala a Penitenciarelor nu contracteaza executarea unor lucrari/servicii cu detinuti, din care ar obtine resurse pentru acoperirea deficitului bugetar iar detinutii ar putea beneficia de unele reduceri in executarea pedepselor, in loc sa fie tinuti pa post de musterii ca in hotel, cu masa , casa, tv etc.

    • Sorin Dumitrascu

      Deficitul financiar al ANP are doua cauze principale. Prima ar fi deficientele de planificare pe fondul lipsei de implicare a ministrului justitiei in obtinerea unui nivel satisfacator de resurse financiare. Fata de 2008 sistemul penitenciar are asigurate 85% din venituri. Raportat la necesarul real de finantare sistmul penitenciar se afla la un 55,8% conform informatiilor furnizate de ANP.

      Pana la intilnirea de vineri 17 iulie nu am reusit sa convingem Ministerul Justitiei ca exista o problema reala in ceea ce priveste finantarea penitenciarelor si ca trebuie rezolvata.

      A fost nevoie de o greva japoneza si de un miting pentru a convinge ministerul sa ceara suplimentarea si sa-si recunoasca problemele interne.

      Cea de-a doua cauza este calitatea slaba a actului managerial si lipsa transparentei decizionale. In ultima perioada au fost luate decizii care au dus in unele cazuri la triplarea unor cheltuieli. De exemplu au fost reprofilate penitenciare fara sa se faca un studiu de impact. Ajutorul sindicatelor a fost refuzat iar personalul a fost fortat sa accepte masuri fara minima consultare. Acum se vad rezultatele, si nu sunt dintre cele mai bune.

      ANP contracteaza astfel de lucrari si detinutii care muncesc, beneficiaza de astfel de reduceri de pedeapsa. Din pacate, cum spuneam in comentariul anterior, se asigura astfel doar 7% din buget, iar problemele de management financiar si bugetar au un impact semnificativ asupra functionarii penitenciarelor.

  • Întrebarea nr. 4 ggiiggii

    de ce nu ii puneti pe aia pe care ii paziti la munca astfel incat sa va autofinantati. Voi paziti acolo forta de munca gratis...ce nu trebuie platita...doar hranita...ce nu trebuie sa aibe drepturi si nici revendicari...si care trebuie sa plateasca pentru ce au facut...si asta o pot face fie prin munca...fie prin pedeapsa capitala..

    • Sorin Dumitrascu

      Scopul pedepsei privative de libertate este de a reintegra social persoanele care refuza sa accepte normele sociale. Suna usor utopic, dar asta trebuie sa faca penitenciarele.

      Sunt de acord cu dumneavoastra intr-o privinta. In construirea cadrului legal si institutional pentru executarea pedepselor ar trebui sa se tina seama si de drepturile victimelor. Un echilibru in acest sens ar asigura realizarea scopului pedepsei privative de libertate.

      In plus cred ca, sistemul penitenciar este parte a sistemului judiciar nu este un serviciu din categoria celor de asistenta sociala, Cu toate acestea protejarea drepturilor omului este o conditie esentiala in functionarea acestuia.

  • Întrebarea nr. 5 Vector

    Nu am nici o informatie despre domeniul discutat. Vrea domnul lider sindical, presedintele FSANP, sa prezinte ,ca sa intelegem toti revendicarile salariale, care este venitul mediu pentru slujbasul de la penitenciar. Care sunt veniturile pe categorii de vechime si pe grade profesionale. Rog sa spuna venitul si nu salariul, pentru ca uneori sporurile depasesc salariul de incadrare. Multumesc

    • Sorin Dumitrascu

      Venitul mediu net pe sistmul penitenciar este de 1700 RON. Exista si extreme, datorate unor conditii specifice de genul lucru cu bolnavi de TBC sau HIV - SIDA, dar acesta este venitul mediu net pe sistemul penitenciar cu tot cu sporuri si dupa plata impozitelor.

      Singura revendicare de natura salariala este referitoare la plata orelor suplimentare, care in sistemul penitenciar datorita deficitului de personal nu pot fi comp[ensate in totalitate cu timp liber. Un exemplu: la Penitenciarul Giurgiu sunt 26.000 de ore suplimentare neplatite. Sunt 45 de penitenciare in Romania.

      Sigur ca sunt si alte drepturi salariale suspendate sau neachitate, dar cum e criza, nu ne batem pe fondul de premiere, salarii de merit sau prime de vacanta. Consideram totusi ca motivarea personalului nu este o componenta care trebuie ignorata.

      Conditiile de lucru sunt umilitoare, iar riscurile profesionale sunt imense. Asta nu poate fi indreptat usor. Pot fi platite ore suplimentare pentru ca sunt facute iar salariatii pot fi apreciati pentru munca depusa chair si prin participarea la actul decizional.

  • Întrebarea nr. 6 Alin

    De ce sunt trecute in revendicarile angajatilor sistemului penitenciar finantarea utilitatilor pentru detinuti? E treaba lor sa ceara apa, gaz si curent electric, nu a angajatilor. Revendicarile ar trebui sa cuprinda doar probleme ale angajatilor.

    • Sorin Dumitrascu

      Avem o responsabilitate si fata de locul de munca din acest motiv ne intereseaza ca utilitatile sa fie platite, neplata acestora afectand personal, detinuti si institutie deopotriva.

      Revendicarile cuprind doar probleme ale angajatilor, subfinantarea penitenciarelor fiind cea mai importanta.

      Sunt situatii in care din fondul de salarii se platesc utilitati iar degradarea conditiilor de detentie si evenimentele negative produse in aceste conditii sunt un risc care trebuie evitat.

  • Întrebarea nr. 7 BX

    Cum se face ca detinutii o duc mai bine decat mare parte din cetatenii cinstiti ? Intrebarea principala este: cu ce ocazie ? De ce nu sunt pusi la munca ? Daca un cetatean trebuie sa munceasca 8 ore pe zi pentru a isi castiga cinstit existenta, de ce un detinut sa nu munceasca 12 ore pe zi pentru asigurarea celor necesare ?

    In conditiile actuale multora le-ar conveni in puscarie...sa stea degeaba sau sa se ocup cu ce activitati doresc si sa nu ii oblige nimeni indirect la 8 ore de munca pe zi.

    Solutia e simpla 8-12 ore de munca pe zi (in folosul public comun), inclusiv sambata, pentru toti detinutii.
    Asa s-ar rezolva si problema banilor pentru penitenciare si probleme de genul: cine mai construieste si asfalteaza autostrazi, cine construieste blocuri, cine planteaza pomi prin orase, etc. Activitati se gasesc; vointa mai trebuie.

    Si sa nu va aud cu 'drepturile omului'. Drepturile alea in primul rand n-ar trebui sa le mai aiba din moment ce-s incarcerati.

    • Sorin Dumitrascu

      Detinutii sunt pusi la munca, din pacate nu se gaseste de lucru pentru atatia cati ar trebui sa munceasca. Propunerea dumneavoastra este una normala, si orice cetatean si-ar dori ca acest lucru sa se intimple.

      Munca este unul dintre instrumentele care asigura reintegrarea sociala a detinutilor alaturi de afabetizare si formare profesionala, si pentru asta e insa nevoie de personal. La acest moment este la un deficit de 2500 de posturi vacante, orele suplimentare se strang, iar personalul este suprasolicitat.

  • Întrebarea nr. 8 ovidiu

    Inteleg problemele gardienilor, sunt reale, dar acestea nu cred ca se pot rezolva fara "rezolvarea" intregului sistem penitenciar, inclusiv in ceea ce priveste situatia detinutilor (conditii de cazare, respectarea drepturilor si obligatiilor acestora - nu doar pe hartie, etc.), cum sa "rezolvam" principalul motiv pentru care sunt incarcerati acei oameni - reeducarea lor. Acestea pot fi definite - la prima vedere - idei retrograde, etc, insa problemele gardienilor nu pot fi separate de problemele oamenilor paziti de acestia. Cum vede invitatul Dvs., aceasta problema ?

    • Sorin Dumitrascu

      Aveti dreptate, problema penitenciarelor nu este una simpla. De aceea e important ca aceasta problema sa ajunga pe agenda publica cu bune si cu rele, Consideram ca punctul de pornire in acest demers este o dezbatere serioasa referitoare la sistemul penitenciar.

      Dupa cum ati vazut revendicarile sindicale nu se refera numai la salariati. Finantarea decenta a sistemului penitenciar inseamana conditii decente de detentie, dar inseamna si conditii decente de lucru.

      In cele din urma este vorba despre sanatatea unui mediu care nu este deloc placut si despre sansa care se da ideii de reinsertie sociala a celor care au comis o infractiune. Iar asta nu se poate face fara resurse umane calificate, logistica de calitate si personal motivat si bine pregatit profesional.

  • Întrebarea nr. 9 tina

    se pare ca la nivelul conducerii anp sunt voci care sustin desfiintarea penitenciarelor spital(de altfel se pare ca este ovendeta a unui director mare adjunct impotriva acestor unitati) 1.Nu credeti ca desfiintarea penitenciarelor spital ar putea conduce la situatii in care mafiotii sa aibe motive legale prin care sa solicite intreruperea detentiei? 2.Ce parere personala aveti in ceea ce priveste desfiintarea penitenciarelor spital sau reorganizarea acestora care se doreste de fapt mai intai desfiintarea unor structuri proprii ca apoi intrun timp relativ scurt sa fie desfiintate

    • Sorin Dumitrascu

      Din cate cunosc nu se pune problema desfiintarii penitenciarelor spital ci a reorganizarii statelor de functii pe componenta operativa. Am solicitat ANP prezentarea unui document de fundamentare referitor la masurile de reorganizare, in principal, cu evaluarea costurilor si a impactului. ANP nu a reusit inca sa finalizeze acel document.

      Cred ca desfiintarea spitalelor penitenciar nu este o masura oportuna. O masura mai utila ar fi poate profilarea acestora pe detinuti cu boli cronice si boli mintale. O optiune poate fi si renuntarea la profilele chirurgie sau terapie intensiva. Oricum asta se poate face sub paza in spitalele civile.

  • Întrebarea nr. 10 armaghedon

    prima intrebare: daca puteti sa ne confirmati faptul ca imputernicirile pentru functiile de conducere la nivel de director si directori adjuncti se dau pe principii clientelare si nepotisme- vezi cazul MUSCALU de la penit. GIURGIU si a doua intrebare _ de ce a refuzat sa suspende sporul de 50% -misiuni de exceptie domnul; director general in conditiile in care acesta se acorda preponderent la pile, date fiind conditiile de austeritate financiare suspendand in schimb in data de 22.05.2009- prima de vacanta printr-o simpla adresa?- ve-ti face plangere penala impotriva domniei sale?

    • Sorin Dumitrascu

      Nu pot sa confirm sau sa infirm principiile pe care se dau aceste imputerniciri. Pot doar sa constat ca se incalac prevederile legale referitoare la aceste imputerniciri. In mod normal aceste imputerniciri nu pot depasi 1 an dar ANP eludeaza aceasta prevedere legala.

      Suntem in curs de pregatire a sesizarilor pentru problemele semnalate, am primit deja solicitari punctuale de la sindicatele din structura FSANP in acest sens.

  • Întrebarea nr. 11 sid

    sunteti director la un SRL care face consultanta si, in acelasi timp, ati fost ales presedinte al federatiei sindicalistilor din penitenciare. cum se poate asta? ca sa fii sef peste sindicalistii din penitanciare nu trebuie sa lucrezi in administratia penitanciarelor?

    • Sorin Dumitrascu

      Trebuie sa fiu membru intr-unul din sindicatele care fac parte din FSANP. Lucrez in sistemul penitenciar, intr-o forma sau alta, din 1996. Am fost ales de catre Conferinta Nationala a FSANP.

0 Comments: